3.3.2.1 Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan
Limitele imobilelor împrejmuite pot fi determinate:
a) prin măsurători topografice ale tuturor punctelor de detaliu;
b) prin metodă combinată, măsurători topografice ale detaliilor liniare şi vectorizarea planurilor, în zonele în care există planuri cadastrale, topografice sau ortofotoplan la scara 1:2000 (sau scări mai mari).
Imobilul împrejmuit este acel imobil ale cărui limite sunt materializate prin elemente stabile în timp (ex: garduri, ape), clar identificabile.
În cazul imobilelor neîmprejmuite, limitele se stabilesc prin măsurători, în prezenţa deţinătorilor şi pe baza planurilor existente.
În cazul construcţiilor, punctele caracteristice se determină prin măsurători expeditive.
Lăţimea străzilor, drumurilor comunale şi uliţelor se stabileşte între limitele imobilelor.
Detaliile liniare (drumuri, străzi, uliţe, căi ferate, diguri, ape, etc.) constituie imobile şi se înregistrează în cadastru ca atare.
1 comentariu la “3.3.2.1 Stabilirea limitelor imobilelor situate în intravilan”