Anexa 1.1 Condiții pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane

Anexa 1.1 –

Condiții pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane

(la 19-02-2010, Titlul anexei nr. 1.1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate

1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice

1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă – râuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.1. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă – lacuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale

1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice

(la 11-06-2006, Titlul pct. 1.2.6. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. )

1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

1.3.4. Frecvența monitoringului

1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate

1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate

1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic

1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative

2.1.2. Definirea stării cantitative

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.1. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.2.3. Frecvența monitoringului2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane

2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.3. Monitoringul operațional

2.4.4. Identificarea tendinței poluanților

2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane

2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ

1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață

1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor

1.1.1.1. Elemente biologice:

Compoziția și abundența florei acvatice;

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice;

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole.

1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice.

Regimul hidrologic:

cantitatea și dinamica curgerii apei;

– legătura cu corpurile de apă subterană;

Continuitatea râurilor.

Condiții morfologice:

– adâncimea râurilor și variația lățimii;

– structura și substratul patului râului;

– structura zonei riverane.

1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice

1.1.1.4. Generalități

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condițiile nutrienților

1.1.1.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă

1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor

1.1.2.1. Elemente biologice

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului

Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole

1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Regimul hidrologic: cantitatea și dinamica curgerii apei; timpul de retenție; legătura cu corpurile de apă subterană.

Condiții morfologice: variația adâncimii lacurilor cantitatea; structura și substratul patului lacului; structura țărmului lacului.

1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.2.4. Generalități

Transparența

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Starea acidifierii

Condițiile nutrienților

1.1.2.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă;

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă.

1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii

1.1.3.1. Elemente biologice:

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului;

Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică;

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice;

Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole.

1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice

Condiții morfologice: variația adâncimii; cantitatea, structura și substratul patului; structura zonei de influență a mareei.

Regimul mareei; debitul de apă dulce; expunerea la valuri.

1.1.3.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.3.4. Generalități

Transparența

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Condițiile nutrienților

1.1.3.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă;

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă.

1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere

1.1.4.1. Elemente biologice:

Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului;

Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică;

Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice.

1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice

Condiții morfologice: variația adâncimii; cantitatea, structura și substratul patului de coastă; structura zonei de influență a mareei; Regimul mareei; direcția curenților dominanți; expunerea la valuri.

1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice

1.1.4.4. Generalități

Transparența

Condiții termice

Condiții de oxigenare

Salinitate

Condițiile nutrienților

1.1.4.5. Poluanți specifici

Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă;

Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă.

1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate

Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.

1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice

Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere

Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 – 1.2.4.

  Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
General Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valorilor elementelor fizico-chimice și hidromorfologice de ca- litate, pentru tipul de corp de apă de suprafață, față de acelea asociate în mod normal cu acel tip în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentrutipul de corp de apă de suprafață sunt acelea asociate în mod normal cu acel tip, în condiții ne- modificate și nu arată, sau există doar foarte mici dovezi de perturbare. Condițiile sunt specifice tipului și comunităților. Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzute schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață deviază moderat față de acelea asociate, în mod normal,cu tipul de corp de apă de suprafață, în condiții nemodificate. Valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităților umane și sunt esențial perturbate față de valorile din condițiile de stare bună.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.

1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă – râuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.1. din anexa nr. 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Fito- plancton                         Compoziția taxonomică a fitoplanctonului corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate.  Abundența medie a fitoplanctonului este în deplină conformitate cu condițiile fizico-chimice specifice tipului de corp de apă și nu sunt atât de mult al-terate condițiile de transparență speci- fice tipului.  Înflorirea planctonului se produce cu o frecvență și o intensitate în conformitate cu condițiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxonomice și abundenței planctonului comparativ cu comunitățile specifice tipului. Astfel de schimbări nuindică nici o creștereaccelerantă a algelor, care să conducă la perturbări nedorite, în ceea ce privește echilibrul organismelor prezente în corpulde apă sau calitatea fizico-chimică a apei sau a sendimentului.  Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensității înfloririi planctonice specifice tipului.    Compoziția taxonomică a planctonului diferămoderat față de comunitățile specifice tipului.  Abundența este moderat deranjată și poate fi astfel încât să producă o perturbare importantă nedorită a valorilor altor elemente biologice sau fizico-chimice de calitate.  Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensității înfloririi planctonice. Înfloriri persistente se pot produce în lunile de vară.   
Macrofite și fitobentos                          Compoziția taxonomică corespunde în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate.  Nu sunt schimbări detectabile în abundența medie a macrofitelor și fitobentosului.                   Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxonomice și a abundenței macrofitelor și fitobentosului comparativ cu comunitățile specifice tipului. Astfelde schimbări nu indică nici o creștere accelerată a fitobentosului sau a unor forme evoluate de viață a plantei care să conducă la dereglări nedorite în echilibrul organismelor prezente în corpurile de apă sau a calității fizico-chimice a apei sau a sendimentului.  Comunitatea fitobentonică nu este afectată negativ de grupurile sau învelișurile de bacterii din cauza activității antropogene. Compoziția taxonomică a macrofitelor și fitobentosului diferă moderat față de comunitatea specifică tipului și este semnificativ mai rea decât în cazul stării bune.  Sunt evidente schimbările moderate în abundența medie a macrofitelor și fitobentosului. Comunitatea fitobentonică poate să interfereze și în anumite zone să fie înlocuită de învelișuri de bacterii prezente ca rezultat al activității antropogene.    
Fauna de nevertebrate bentonice                   Compoziția taxonomică și abundența corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate.  Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări și cei insensibili, nu arată semne de alterare față de nivelele corespunzătoare condițiilor nemodificate.  Nivelul diversității taxonilor de nevertebrate nu arată nici un semn de alterare față de nivelul nemodificat. Există schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor de nevertebrate față de comunitățile specifice tipului.  Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări și cei insensibili, arată o ușoară alterare față de nivelele specifice tipului. Nivelul diversității taxonilor de nevertebrate arată ușoare semne de alterare față de nivelurile specifice tipului.    Compoziția și abundența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de comunitățile specifice tipului.  Grupurile taxonomice majore ale comunității specifice tip sunt absente.  Raportul dintre taxonii sensibili la perturbări și cei in-sensibili, este substanțial mai mic decât nivelul specific tipului și semnificativ mai mic față de nivelul specific stării bune.
Fauna piscico                           Compoziția speciilor și abundența corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate.  Sunt prezente toate speciile specifice tipului, sensibile la perturbări.  Structura pe vârste acomunităților de pești arată un mic semn de perturbare antropogenică, dar nu indică o deficiență în reproducerea sau dezvoltarea vreunei specii particulare.          Sunt ușoare schimbări ale compoziției și abundenței speciilor față de comunitățile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice și hidromorfologice de calitate.  Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne de perturbare, care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor de calitate fizico-chimică și hidromorfologică, și în anumite circumstanțe sunt indicatorul unei deficiențe în reproducerea sau dezvoltarea unor specii anume, în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abundența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului care pot fi atribuite impactului antropogenic asupra elementelor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.  Structura pe vârste a comunităților de pești arată semne importante de perturbare antropogenică, în măsura în care o proporție moderată a speciilor specifice tipului să fie absentă sau să aibă o abundență foarte scăzută.      

Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Regimul hidro- logic       Cantitatea și dina- mica curgerii și le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate,sau aproape în tota- litate, condiții ne- modificate. Condițiile sunt în conformitate cu atingereavalorilor specificate mai sus pentru elemen-tele de calitate bio- logică.    Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.   
Continu-itatea râului       Continuitatea râului nu este perturbată deactivitățile antro- pogenice și permite migrarea neperturbatăa organismelor acva- tice și transportul de sendimente. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele de calitatebiologică.    Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.   
Condițiimorfolo-gice          Profilurile canaluluivariațiile de lățime și de adâncime, vite-zele de curgere, con-dițiile de substrat și atât structura câtși condițiile zonelorriverane corespund întotalitate sau aproa-pe în totalitate con-dițiilor nemodificate Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele de calitatebiologică.       Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.      

Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată
Condiții generale Valorile elementelor fizico- chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilor nemodificate. Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul normal pentru condiții nemodificate. Nivelele de salinitate, pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului și temperatura nu arată semne de modificări antropogene și rămân în intervalul normal pentru condițiile nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH-ul, capacitatea de neutralizare a acidului și salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilită pentru asigurarea funcționării ecosistemului specific tipului și realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemelor și realizarea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici sintetici Concentrațiile sunt aproape de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru cele mai avansatetehnici analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 cu modificările și completările ulterioare.  Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” de la pct. 1.2.1. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 72 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă – lacuri

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Fito- plancton                         Compoziția taxonomicăși abundența fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate.  Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi-ce specifice tipului și nu duce la o alte-rare semnificativă a condițiilor de trans-parență specifice tipului.  Înflorirea fitoplanc-tonului se produce cu o frecvență și o intensitate în con- formitate cu condi- țiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici comparativcu comunitățile speci-fice tipului. Aceste schimbări nu arată creșteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne-dorite în ceea ce pri-vește echilibrul orga-nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului.  Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi-tății înfloririi planctonului specific tipului.    Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- țile specifice tipu- lui.  Biomasa este moderat deranjată și poate săproducă o perturbare semnificativă nedori-tă a condițiilor altor elemente biolo-gice și fizico-chimi-ce de calitate a apeisau sedimentelor.   Se poate produce a creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Se poateproduce o înflorire persistentă în lunilede vară.
Macro- fite și fito- bentos                        Compoziția taxonomicăcorespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate.  Nu sunt schimbări de-tectabile în abunden-ța medie a macrofi- telor și fitobento- sului.                 Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor macrofitici și fito- bentonici comparativ cu comunitățile speci-fice tipului. Asemeneaschimbări nu indică o creștere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanțului or- ganismelor prezente încorpurile de apă sau asupra calității din punct de vedere fizi- co-chimic a apelor.  Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lișurile de bacterii prezente datorită ac- tivității antropogene. Compoziția taxonilor de macrofite și fito-bentos diferă moderatfață de comunitățile specifice tipului și sunt semnificativ perturbate față de acelea observate la starea bună.  Schimbările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito-bentosului sunt evi- dente.  Comunitatea fitoben- tonică poate să in- terfereze, iar în anumite zone poate fiînlocuită de grupu- rile și învelișurile de bacterii ca rezul-tat al activităților antropogene.  
Fauna denever- tebrate bento- nice                    Compoziția taxonomicăși abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate.  Raportul dintre taxo-nii sensibili la per-turbări și cei insen-sibili nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate.  Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată niciun semn de alterare față de nivelurile nemodificate.    Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor de nevertebrate compa-rativ cu comunitățile specifice tipului.  Raportul între taxoniisensibili la pertur- bații și cei insensi- bili arată ușoare sem-ne de alterare față denivelele specifice ti-pului.  Nivelul de diversitatea taxonilor de never- tebrate arată semne ușoare de alterare fa-ță de nivelurile spe- cifice tipului.    Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de con- dițiile specifice ti-pului.  Grupurile taxonomice majore ale comuni- tății specifice tipu-lui sunt absente.  Raportul între taxo- nii sensibili și in- sensibili la modifi- care și nivelul de diversitate, este substanțial mai scă- zut față de nivelul specific tipului și semnificativ mai scă-zut decât pentru sta-rea bună.
Fauna pisci- colă                          Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate.  Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului.  Structura pe vârste acomunităților de pești arată mici sem-ne de perturbare an- tropogenă și nu indi-că o dereglare în re-producerea sau dez- voltarea unor specii particulare.         Sunt schimbări ușoare ale compoziției spe- ciilor și abundenței comunităților speci- fice tipului, care se pot atribui impactuluiasupra elementelor de calitate fizico-chimi-că sau hidromorfologi-că.  Structura pe vârste a comunităților de peștiarată semne de pertur-bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca-litate fizico-chimică sau hidromorfologică și, în câteva cazuri, este un indicator pen-tru dereglări în re- producerea sau dezvol-tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste acomunităților de pești arată semne ma-jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogenasupra elementelor decalitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în așa fel încât o proporție mo-derată de specii spe-cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puțin abun- dente.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Regimul hidrolo-gic        Cantitatea și dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenție și legătura rezultantă cu apele subterane reflectă întotalitate sau aproa-pe în totalitate con-dițiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.     Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.    
Condi- țiile morfo- logice        Variația adâncimii lacului, cantitatea și structura substra-tului precum și structura sau condi- țiile zonelor de țărmcorespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- țiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.      Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.     

Elemente fizico-chimice de calitate

Element  Starea foarte bună Starea bună Starea moderată
Condiții generale Valorile elementelor de calitate fizico-chimicăcorespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condițiile nemodificate. Concentrațiile de nutrienți rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Nivelurile desalinitate, pH-ul, bilanțul de oxigen, capacitatea deneutralizare a acizilor, transparența și temperaturenu arată semne de perturbări antropogene și rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen,pH, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparența și salinitateanu ating niveluri peste intervalul stabilit astfe încât să se asigure funcționareaecosistemului și atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrația nutrienților nu depășește nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționareaecosistemului și atingerea valorilor specificate pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
PoluanțiSpecificisintetici Concentrațiile sunt apropiate de zero sau cel puțin sub limitele de detecție pentrumajoritatea tehnicilor analiticede uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabiliteîn conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevede-rilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare,respectiv prevede- rilor privind plasarea pe piațăa produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.
PoluanțiSpecificinesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabiliteîn conformitate cu procedura detaliată în secțiunea1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privindplasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004,cu modificările și completările ulterioare, respectiveprevede- rilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare.  Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elemente biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” de la pct. 1.2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 73 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă tranzitorii

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Fito- plancton                              Compoziția taxonomicăși abundența fito- planctonului sunt în concordanță cu condi-țiile nemodificate.    Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi-ce specifice tipului și nu duce la o alte-rare semnificativă a condițiilor de trans-parență specifice tipului.      Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate care esteîn conformitate cu condițiile fizico- chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici.    Sunt ușoare schimbări ale biomasei în compa-rație cu condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creștereaccelerată a algelor care să aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a echilibrului or- ganismelor prezente încorpul de apă sau a calității fizico-chi- mice a apei.  Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi-tății înfloririi planctonului specific tipului.     Compoziția și abun- dența taxonilor fito-planctonici diferă moderat față de con- țile specifice tipu- lui.  Biomasa este moderat deranjată și poate săproducă o perturbare semnificativă nedori-tă a condițiilor altor elemente biolo-gice de calitate.         Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi fitoplanctonului. Înflorirea persis- tentă se poate pro- duce în lunile de vară.
Macro- alge                   Compoziția taxonomicăa macroalgelor este în conformitate cu condițiile nemodifi- cate.  Nu sunt schimbări de-tectabile în înveli- șul macroalgal din cauza activităților antropogene.          Sunt ușoare schimbări ale compoziției taxo- nomice și abundenței macroalgelor în compa-rație cu comunitățile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică nici o creș- tere accelerată a fi- tobentosului sau a al-tor forme mai evoluatede plante, urmând să aibă ca rezultat per- turbări nedorite ale echilibrului organis- melor prezente în cor-pul de apă sau ale ca-lității fizico-chimicea apei. Compoziția taxonomicăa macroalgelor diferămoderat față de con- dițiile specifice ti-pului și este semni- ficativ modificată față de starea de ca-litate bună.   Sunt evidente schim- bări moderate în abundența medie a ma-croalgelor și pot să aibă ca rezultat o perturbare nedorită abilanțului organis- melor prezente în corpurile de apă.
Angio- sperme                Compoziția taxonomicăcorespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condi- țiilor nemodificate.   Nu sunt schimbări de-tectabile în abunden-ța angiospermelor dincauza activităților antropogene.      Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice a angiosperme- lor comparativ cu co- munitățile specifice tipului.  Abundența angiosper- melor arată ușoare semne de perturbare.        Compoziția taxonomicăa angiospermelor di- feră moderat față de comunitățile specifi-ce tipului și este semnificativ mult maimodificată decât cea corespunzătoare stă- rii de calitate bună.   Sunt dereglări mode- rate în abundența ta-xonilor de angiosper-me.
Fauna de ne- verte- brate bento- nice             Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate se încadrează în in- tervalul caracteris- tic pentru condițiilenemodificate.  Sunt prezenți toți taxonii sensibili la perturbări asociate condițiilor nemodifi-cate.      Nivelul diversității și abundența taxonilorde nevertebrate este ușor în afara interva-lului asociat cu con- dițiile specifice ti- pului.  Sunt prezenți majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- țile specifice tipului      Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afaraintervalului asociat în mod normal cu con-dițiile specifice ti-pului.  Sunt prezenți taxoniiindicatori de poluare Sunt absenți mulți dintre taxonii sen- sibili din comunită- țile specifice tipu- lui.
Fauna pisci- colă           Compoziția speciilor și abundența sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate.         Abundența speciilor sensibile la pertur- bare arată ușoare sem-ne de degradare față de condițiile specifi-ce tipului, care pot if atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor fizi- co-chimice sau hidro- morfologice de cali- tate. O proporție moderată a speciilor sensibilela perturbare este absentă ca rezultat al impactului antro- pogen asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.    

Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Regimul mareelor     Regimul de curgere a apelor dulci cores- punde în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-fice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate
Condi- ții morfo- logice        Variația adâncimilor,condițiile de sub- strat, precum și structura și condi- țiile zonelor influ- ențate de maree co- respund în totalitatesau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.     Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate    

Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată
Condiții generale Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilornemodificate. Concentrațiile nutrienților rămânîn intervalul asociat în mod normal cu condițiile nemodificateTemperatura, bilanțul oxigenului și transparența nu arată semne de perturbare antropogenă și rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate. Temperatura, condițiile de oxigenare și transparența nu ating niveluri în afara intervalelor stabilite astfel încât să se asigurefuncționareaecosistemelor și atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemului și atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici sintetici Concentrațiile sunt apropiate de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru majoritatea tehnicilor analitice avansate de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide,cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul asociat, în mod normalcondițiilor nemodificate (corespunzătoarenivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” de la pct. 1.2.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 74 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a corpurilor de apă costiere

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Elemente biologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Fito- plancton                           Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate.   Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi-ce specifice tipului și nu duce la altera-rea semnificativă a condițiilor specificede transparență.  Înflorirea planc- tonului se produce cuo frecvență și inten-sitate care este con-formă cu condițiile fizico-chimice speci-fice tipului.     Compoziția și abunden-ța taxonilor fito- planctonici arată ușoare semne de per- turbare.   Sunt ușoare schimbări ale biomasei față de condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică o creștere accelerată a algelor care să aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a echilibrului or- ganismelor prezente încorpurile de apă sau acalității apei.   Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi-tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici arată semne moderate de perturbare.   Biomasa algelor este mult în afara inter- valului asociat cu condițiile specifice tipului și are impactasupra altor elementebiologice de calitate Se poate produce o creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonului. Înflo- rirea persistentă se poate produce în lu- nile de vară.      
Macro- alge și angio- sperme                Sunt prezenți toți taxonii de macroalge sau angiosperme sen- sibili la perturbări asociate condițiilor nemodificate.  Nivelurile de acope- rire cu macroalge și ale abundenței angio-spermelor sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate.      Sunt prezenți majori- tatea taxonilor de macroalge și angio- sperme asociate cu condițiile nemodifi- cate.  Nivelul acoperirii cu macroalge și abunden- ța angiospermelor ara-tă ușoare semne de perturbare.        Sunt absenți un numărmoderat de taxoni de macroalge și angio- sperme sensibili la perturbații asociate cu condițiile nemodi-ficate.  Acoperirea cu macro- alge și abundența angiospermelor este moderat perturbată șipoate să aibă ca re- zultat perturbarea nedorită a echilibru-lui organismelor pre-zente în corpurile deapă.
Fauna denever- tebrate bento- nice             Nivelul diversității și abundenței taxo- nilor de nevertebrateeste în intervalul asociat în mod normalcu condițiile nemodi-ficate.  Sunt prezenți toți taxonii sensibili la perturbări asociate cu condițiile nemodi-ficate.     Nivelul diversității și abundenței taxo- nilor de nevertebrate este ușor în afara in-tervalului asociat condițiilor specifice tipului.  Sunt prezenți majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- țile specifice tipului     Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afaraintervalului asociat cu condițiile speci- fice tipului.  Sunt prezenți taxoniiindicatori ai polu- ării.  Mulți taxoni sensi- bili ale comunități- lor specifice tipuluisunt absenți.

Elemente hidromorfologice de calitate

Element Stare foarte bună Stare bună Stare moderată
Regimul mareelor       Regimul de curgere a apelor dulci precum și direcția și vitezacurenților dominanți corespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-fice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.   Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate  
Condi- ții morfo- logice        Variația adâncimilor,structura și sub- stratul patului cos- tier și atât struc- tura cât și condi- țiile zonelor de in- respund în totalitatesau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.     Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate    

Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată
Condiții generale Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate condițiilornemodificate. Concentrațiile nutrienților rămânîn intervalul asociat în mod normal cu condițiilenemodificate. Temperatura,bilanțul de oxigen și transparența nu arată semne de perturbare antropogenă și rămân în intervalul asociat în mod normal cu condițiile nemodificate. Temperatura, condițiile de oxigenare și transparență nu ating niveluri în afara intervalului stabilit astfel încât să se asigure funcționareaecosistemului și să se asigure atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite pentru funcționarea ecosistemului și atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici sintetici Concentrațiile sunt apropiate de zero sau cel puțin sub limitele de detecție a celor mai avansate tehnici analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevede-rilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în confor-mitate cu Hotărârea Guvernuluinr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilorprivind plasarea pe piață a produselor biocide,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemodificate (corespunzătoare nivelelor istorice anterioare). Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” de la pct. 1.2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 75 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Element   Potențial ecologic maxim Potențial ecologic bun Potențial ecologic moderat
Elementebiolo- gice de calitate           Valorile elementelor biologice de calitaterelevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de su-prafață comparabil, având condițiile fi- zice date, care re- zultă din caracteris-ticile corpului de apă puternic modifi- cat sau artificial. Sunt ușoare schimbări ale valorilor elemen- telor biologice rele- vante comparativ cu valorile găsite la po-tențialul ecologic foarte bun.         Sunt schimbări mode- rate ale valorilor elementelor biologicede calitate relevanteîn comparație cu va- lorile găsite la po- tențialul ecologic foarte bun.  Aceste valori sunt semnificativ modifi- cate față de cele caracteristice stăriide calitate bună.
Elementehidro- morfo- logice                    Condițiile hidromor- fologice sunt în con-formitate numai cu acele impacturi asu- pra corpurilor de apăde suprafață, care arrezulta din caracte- risticile de corpuri de apă puternic modi-ficate sau artifici- ale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a conti- nuității ecologice, în particular cu re- ferire la migrarea faunei și la terenu- rile adecvate pentru cultivare și produ- cere de sămânță. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.                  Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele bio- logice de calitate.                 

Elemente fizico-chimice de calitate

Element Starea foarte bună Starea bună Starea moderată
Condiții generale Elementele fizico-chimice corespund în totalitate sau aproape în totalitate cu condițiile nemodificate asociate tipului de corp de apă de suprafață cel mai apropiat comparabil cu corpurile de apă puternic modificate sau artificiale în cauză. Concentrațiile nutrienților rămân în intervalul asociat în mod normal cu astfel de condiții nemodificate. Nivelurile temperaturii, bilanțului de oxigen și al pH-ului sunt în conformitate cu acelea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă comparabile, aflate în condiții nemodificate. Valorile elementelor fizico- chimice sunt în intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemelor și să se atingă valorile specificate anterior pentru elementele biologice de calitateTemperatura și pH nu depășesc nivelurile din intervalul stabilit pentru a asigura funcționarea ecosistemului și atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Concentrațiile nutrienților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemelor și atingerea valorilor menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici sintetici Concentrațiile apropiate de zero sau cel puțin sub limitele de detecție pentru cele mai avansatetehnologii analitice de uz general. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în conformitate cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prevederilor privind plasarea pe piață a produselorbiocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.
Poluanți specifici nesintetici Concentrațiile rămân în intervalul asociat în mod normal condițiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de suprafață aflat cel mai aproape comparabil cu corpul de apă artificial sau cu modificări importante, aflat în cauză. Concentrațiile nu depășesc valorile standard stabilite în concordanță cu procedura detaliată în secțiunea 1.2.6, fără a aduce prejudicii prevederilor legale privind plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004, cu modificările și completările ulterioare, respectiv preve- derilor privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 956/2005, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile sunt în conformitate cu atingerea valorilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.

(la 19-02-2010, Tabelul „Elemente fizico-chimice de calitate” de la pct. 1.2.5. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 76 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.2.6. Procedura de stabilire a standardelor de calitate pentru substanțele chimice

(la 11-06-2006, Titlul pct. 1.2.6. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 112 din 4 mai 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 413 din 12 mai 2006. )

Pentru determinarea standardelor de calitate pentru poluanții prevăzuți în anexele nr. 5 și 6, pentru protecția biota, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.Pentru determinarea standardelor de calitate de mediu pentru poluanții prevăzuți la pct. 1-9 din anexa nr. 6, în scopul protecției biotei acvatice, trebuie să se acționeze în conformitate cu prevederile de mai jos. Standardele pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota.

(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.2.6. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 77 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât și cele de toxicitate cronica trebuie să fie obținute pentru taxonii stabiliți mai jos, care sunt importanți pentru tipul de corp de apă respectiv, cât și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. „Setul de bază” al taxonilor constă în:

a) Alge și/sau macrofite;

b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;

c) Pesti.

Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitatePentru stabilirea unei concentrații medii maxime anuale se aplica procedura următoare:

(i) se stabilesc factori de siguranță corespunzători în fiecare caz, în funcție de natura și calitatea datelor disponibile și de indicațiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanțe notificate și evaluarea riscului pentru substanțele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.:

Tabelul nr. 1.2.6.

   Factor de siguranță
Cel puțin un test de toxicitate acută [CL(50)] pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de bază 1000  
Un test de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici un efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline) 100   
Doua teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici un efect, pentru speciile care reprezintă două nivele trofice (pesti și/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și/sau alge) 50   
Teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa, în mod normal, nici un efect, la cel puțin trei specii (pesti din specii obișnuite,Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și alge) care să reprezinte trei niveluri trofice 10    
Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit să fie calculați și aplicați factori de siguranță mult mai preciși Prin evaluare, de la caz la caz

(ii) acolo unde datele despre persistenta și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;

(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis;

(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis.1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a corpurilor de apă de suprafață

(la 19-02-2010, Titlul pct. 1.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală, coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în 5 clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la secțiunea 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring al corpurilor de apă de suprafață din schema directoare de amenajare și management al bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1.4) și (1.5) și anexa nr. 1.3, pentru fiecare perioadă la care se aplică o schemă directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.

(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 78 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare .

1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere

1.3.1.1. Obiectiv:

Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru:

a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, prevăzută în anexa nr. 1.3;

(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1.1 a fost modificată de pct. 79 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

b) proiectarea eficienta și efectivă a programelor viitoare de monitoring;

c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale;

d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală.Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1.3, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare.

(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al subpct. 1.3.1.1., secțiunea 1.3.1 din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 80 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring

Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care:

a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;

b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari;

c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat;

d) exista locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații;

e) în alte asemenea puncte unde este necesara estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt transferați în mediul acvatic marin.

1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitateMonitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:

a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;

b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;

c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;

d) lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;

e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau subbazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nicio dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.3, din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a 3 scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.

(la 19-02-2010, Lit. e) a subpct. 1.3.1.3., secțiunea 1.3.1 din anexa 1.1 a fost modificată de pct. 81 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operaționalMonitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru:

a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;

(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 1.3.2. din anexa 1.1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri.

Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1.3 sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea semnificativă generată de impact să fie eliminată.

(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al secțiunii 1.3.2 din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 82 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.2.1. Selectarea secțiunilor de monitoring

Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1.3 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de mediu pentru corpurile de apă de suprafață sau subterane, prevăzute conform art. 2.1, și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele incluse în lista substanțelor prioritare. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și a mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează:

a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg;

b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață;

c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă.

(la 19-02-2010, Subpct. 1.3.2.1 al secțiunii 1.3.2 din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 83 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate

Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:

a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective;

b) toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante;

c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată.

1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare

Obiectiv

Monitoringul de investigare trebuie efectuat:

a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri;

b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2.1 pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite;

(la 19-02-2010, Lit. b) a pct. 1.3.3. din anexa 1.1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale.

Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.

(la 19-02-2010, Alin. 2 al pct. 1.3.3. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

1.3.4. Frecvența monitoringuluiPentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afara de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o data în perioada de monitoring de supraveghere.Pentru programul de monitoring operațional, frecvențamonitoringului necesara pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari de timp.Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic.Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv.

Tabel nr. 1.3.4.

Element de calitate Râuri Lacuri Ape tranziționale Ape costiere
Biologice
Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni
Alta flora acvatica 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
Macro-nevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
Pesti 3 ani 3 ani 3 ani  
Hidromorfologice
Continuitate 6 ani      
Hidrologie continuu 1 luna    
Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani
Fizico-chimice
Condiții termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni  
Starea nutrienților 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Starea acidifierii 3 luni 3 luni    
Alți poluanți 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
Substanțe prioritare 1 luna 1 luna 1 luna 1 luna

1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejateÎn scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:

1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabileCorpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2.6 care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.

Tabelul nr. 1.3.5.1.

Comunitatea deservită (locuitori echivalenți) Frecvența
< 10.000 4 ori pe an
10.000 – 30.000 8 ori pe an
> 30.000 12 ori pe an

1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejate

Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite conform art. 2.1.

Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2.1.

(la 19-02-2010, Alin. 1 al pct. 1.3.5.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

1.3.6. Standarde pentru monitorizarea elementelor calitative în conformitate cu Directiva 2014/101/UE a Comisiei din 30 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei

Metodele utilizate pentru monitorizarea parametrilor-tip se vor conforma cu standardele internaționale enumerate mai jos în ceea ce privește monitorizarea sau cu alte standarde naționale sau internaționale care asigură furnizarea de date de calitate științifică și comparabilitate echivalente.Standarde pentru prelevarea elementelor calitative biologiceMetode generice de utilizat în coroborare cu metodele specifice prevăzute în standardele referitoare la următoarele elemente calitative biologice:

EN ISO 5667-3:2012   Calitatea apei – Prelevare – Partea a 3-a: Conservarea și manipularea probelor

Standarde pentru fitoplancton

EN 15204:2006    Calitatea apei – Ghid pentru analiza de rutină a abundenței și compoziției fitoplanctonului prin utilizarea microscopiei inverse (metoda Utermohl)
EN 15972:2011   Calitatea apei – Ghid pentru studiul cantitativ și calitativ al fitoplanctonului marin
ISO 10260:1992    Calitatea apei – Măsurarea parametrilor biochimici – Determinarea spectrometrică a conținutului de clorofilă «a»

Standarde pentru macrofite și fitobentos

EN 15460:2007   Calitatea apei – Ghid pentru studiul macrofitelor din lacuri
EN 14184:2014   Calitatea apei – Ghid pentru studiul macrofitelor acvatice din ape curgătoare
EN 15708:2009    Calitatea apei – Ghid pentru studiul, prelevarea și analiza în laborator a fitobentosului din apele curgătoare de mică adâncime
EN 13946:2014   Calitatea apei – Ghid pentru prelevarea uzuală și pregătirea diatomeelor bentonice din râuri și lacuri
EN 14407:2014   Calitatea apei – Ghid pentru identificarea și numărarea probelor de diatomee bentonice din râuri și lacuri

Standarde pentru nevertebrate bentonice

EN ISO 10870:2012    Calitatea apei – Linii directoare pentru selecția metodelor și dispozitivelor de eșantionare pentru macronevertebratele bentonice din apele dulci
EN 15196:2006    Calitatea apei – Ghid de prelevare și prelucrare a exuviilor pupelor de Chironomidae (ordin Diptera) pentruevaluarea ecologică
EN 16150:2012    Calitatea apei – Ghid pentru prelevarea macroneverte- bratelor bentonice din apele curgătoare de mică adâncimeproporțional cu suprafețele de acoperire ale habitatelor
EN ISO 19493:2007   Calitatea apei – Ghid pentru studii biologice marine referitoare la populațiile din substratul dur
EN ISO 16665:2013    Calitatea apei – Linii directoare pentru prelevare cantitativă și tratare a probelor de macrofaună marină de substrat moale

Standarde pentru pești

EN 14962:2006   Calitatea apei – Ghid pentru domeniul de aplicare și metodele de prelevare pești
EN 14011:2003   Calitatea apei – Prelevarea peștilor cu ajutorul electricității
EN 15910:2014   Calitatea apei – Ghid pentru estimarea abundenței peștilor prin utilizarea metodelor hidroacustice mobile
EN 14757:2005   Calitatea apei – Prelevarea peștilor utilizând plase cu mărimi diferite ale ochiurilor

Standarde pentru parametrii hidromorfologici

EN 14614:2004   Calitatea apei – Ghid pentru evaluarea caracteristicilorhidromorfologice ale râurilor
EN 16039:2011   Calitatea apei – Ghid pentru evaluarea caracteristicilorhidromorfologice ale lacurilor

Standarde pentru parametrii fizico-chimiciOricare standarde CEN/ISO relevante.

(la 14-12-2016, Subpunctul 1.3.6., Punctul 1 din Anexa 1.1 a fost modificat de Punctul 2, Articolul UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 94 din 8 decembrie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 14 decembrie 2016 )

1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice

1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic

a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg;

b) pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dar și valorile pentru acești parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică intre 0 și 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proasta prin valori apropiate de 0;

c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proasta, așa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite intre clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum și valoarea limitei intre starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare.

1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic

a) pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a).

Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă:

Tabel nr. 1.4.2.a)

Clasificarea stării ecologice Cod culoare
Foarte bună Albastru
Bună Verde
Moderată Galben
Slabă Orange
Proasta roșu

b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b).

Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile d

e apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate:

Tabel nr. 1.4.2.b)

Clasificarea potențialului ecologic Cod de culoare
Corpuri de apă artificiale Corpuri puternic modificate
Bun și Foarte bun Benzi de dimensiuni egale cu verde și gri deschis Benzi de dimensiuni egale cuverde și gri închis
Moderat   Benzi de dimensiuni egale cu galben și gri deschis Benzi de dimensiuni egale cugalben și gri închis
Slab   Benzi de dimensiuni egale cu orange și gri deschis Benzi de dimensiuni egale cuorange și gri închis
Prost   Benzi de dimensiuni egale cu roșuși gri deschis în mod egal Benzi de dimensiuni egale curosu și gri închis

c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici.1.4.3. 

Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimiceAcolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună.Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizata o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă.

Tabel nr. 1.4.3

Clasificarea stării chimice Cod de culori
Bună Albastru
Altă stare inferioară stării bune Roșu

(la 19-02-2010, Tabelul nr. 1.4.3. al secțiunii 1.4.3 din anexa nr. 1.1 a fost modificat de pct. 84 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2. APE SUBTERANE

2.1. Starea cantitativă a apelor subterane

2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative. Regimul nivelului apelor subterane

2.1.2. Definiția stării cantitative

Elemente Stare bună
Nivelul apelorsubterane                 Nivelul apelor subterane în corpul de apă subterană este în așa fel încât resursa disponibilă de apă subterană nu este depășită de un debit mediu anual captat pe lungă durata. În consecință, nivelul apelor subterane nu este supus modificărilor antropogene care ar putea conduce la:

– nerealizarea obiectivelor de de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute în art. 2.1 alin. (1) pentru apele de suprafață asociate;

– orice diminuare semnificativa a stării unor astfel de ape;

– orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană;

– modificări ale direcției de curgere, care rezultă din schimbările de nivelce se pot produce temporar, sau continuu, într-o zona limitată spațial, dar care nu determină pătrunderea apei sărate sau alte pătrunderi, și care nu indica o tendință de modificare susținută și identificată clar, influențată deactivitățile antropogene, a direcției de curgere care ar conduce la aceste pătrunderi.

(la 19-02-2010, Tabelul de la pct. 2.1.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane

2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane

Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2.6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a.2) și art. 35 alin. (1.3).

Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți.

(la 19-02-2010, Subpct. 2.2.1. al secțiunii 2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 85 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.2.2. Densitatea secțiunilor de monitoring

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular:

a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2.1, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane;

(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 2.2.2. din anexa 1.1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontiera.

2.2.3. Frecvența monitoringului

Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular:

a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2.1, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane;

(la 19-02-2010, Lit. a) a pct. 2.2.3. din anexa 1.1 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.

2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor secțiunii 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori:

Starea cantitativă bună – verde;

Starea cantitativă slabă – roșu.

(la 19-02-2010, Primul paragraf al pct. 2.2.4., secțiunea 2.2 din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 86 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.3. Starea chimică a apelor subterane

2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane

Conductivitate

Concentrațiile poluanților

2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane

Elemente Stare bună
Generale            Conductivitate  

Compoziția chimică a corpului de ape subterane este în așa fel încât concentrațiile poluanților:

– după cum s-a menționat mai jos, nu arată efecte ale pătrunderilor saline sau ale altor pătrunderi;

– nu se depășesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislației în vigoare;

– nu au ca rezultat neîndeplinirea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2.1, pentru apele de suprafață asociate, nici o altă diminuare semnificativa a calității ecologice sau chimice a acestor corpuri de apă și nici o deteriorare/perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apă subterană. Modificările conductivității nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apă subterana.

(la 19-02-2010, Tabelul de la pct. 2.3.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

2.4. Monitoringul stării chimice a corpurilor de apă subterane

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane

Rețeaua de monitoring a corpurilor de apă subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 2.6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. a.2) și art. 35 alin. (1.3). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a corpurilor de apă subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene.

(la 19-02-2010, Primul paragraf al subpct. 2.4.1., secțiunea 2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1.4) și (1.5) și cu anexa nr. 1.3, pentru fiecare perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei-cadru.

(la 19-02-2010, Al doilea paragraf al subpct. 2.4.1.,

secțiunea 2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 87 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare.

2.4.2. Monitoringul de supraveghere

2.4.2.1. Obiectiv

Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:

a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;

b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene.

2.4.2.2. Selectarea secțiunilor de monitoring

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2.4.2.2. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 71 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele:

a) corpurile de apă identificate ca fiind la risc semnificativ, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.3;

(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 2.4.2.2., secțiunea 2.4. din anexa .1.1 a fost modificată de pct. 88 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

b) corpurile care traversează frontiera de stat.

2.4.2.3. Selectarea parametrilor

Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate:

a) conținut de oxigen;

b) valoare pH;

c) conductivitate;

d) nitrați;

e) amoniu.

Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.3 ca fiind la risc de a nu atinge starea bună, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene.

(la 19-02-2010, Penultimul paragraf al subpct. 2.4.2.3., secțiunea 2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 89 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană.

2.4.3. Monitoringul operațional

2.4.3.1. Obiectiv

Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:

a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc;

b) stabilirea prezentei oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung.

2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoringMonitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1.3, cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană.

(la 19-02-2010, Subpct. 2.4.3.2., secțiunea 2.4. din anexa 1.1 a fost modificat de pct. 90 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.4.3.3. Frecvența monitoringuluiMonitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o data pe an.

2.4.4. Identificarea tendințelor poluanțilorPentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendință de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.

2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subteranePentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului:

a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană;

b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane. Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori:

Stare chimică bună – verde,

Stare chimică slabă – roșu.

Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă. Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.

2.5. Prezentarea stării apelor subteraneÎn schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.

— — —

Anexa nr. 1.1 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

Anexa 1.1 – Condiții pentru atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane la Legea apelor 107/1996 actualizata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.