Anexa 1.3 Delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa. Evaluarea impactului si presiunilor generate de activitati antropice

Anexa 1.3 –

DELIMITAREA Și CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APĂ. EVALUAREA IMPACTULUI ȘI PRESIUNILOR GENERATE DE ACTIVITĂȚILE ANTROPICE

(la 19-02-2010, Titlul anexei 1.3 a fost modificat de pct. 92 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

1. APE DE SUPRAFAȚĂ

1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafațăÎn vederea stabilirii măsurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apă de suprafață și se va realiza o caracterizare inițială a tuturor acestor corpuri, în concordanță cu următoarea metodologie. În scopul caracterizării inițiale a acestora, corpurile de apă de suprafață pot fi grupate astfel:

a) corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca făcând parte fie din una din următoarele categorii – râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere – sau ca fiind corpuri de apă de suprafață artificiale sau corpuri de apă puternic modificate;

b) pentru fiecare categorie de apă de suprafață, corpurile de apă de suprafață relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizând fie „sistemul A”, fie „sistemul B” prevăzut la pct. 1.2;

c) dacă este folosit „sistemul A”, tipurile de corpuri de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferențiate în funcție de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apă de suprafață din cadrul fiecărei ecoregiuni trebuie să fie diferențiate prin tipurile de corpuri de apă de suprafață, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru „sistemul A”;

d) Dacă este folosit «sistemul B», trebuie să se realizeze cel puțin același grad de diferențiere pe care l-ar obține prin folosirea «sistemului A». Conform acestui sistem, corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferențiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere opționale, asemănătoare, sau combinații de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura că pot fi derivate într-o manieră corespunzătoare condițiile de referință biologice specifice tipului.

(la 19-02-2010, Lit. d) de la subpct. 1.1. al pct. 1 din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 93 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

e) pentru corpurile de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate diferențierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafață care corespund cel mai bine cu corpurile de apă artificiale sau puternic modificate respective;

f) se va elabora o hartă/hărți (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apă, în concordanță cu gradul de diferențiere cerut conform „sistemului A”.

1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafață

1.2.1. Râuri

Sistem A

Tipologie fixată Elemente de descriere
Ecoregiuni Ecoregiunile stabilite la nivel european
Tip              Clasificare în funcție de altitudine

Înaltă: > 800 m

Medie: 200 – 800 m

Joasă: < 200 m

Clasificare în funcție de suprafață bazinului hidrografic

Mica: 10 – 100 kmp

Medie: > 100 – 1.000 kmp

Mare: > 1.000 – 10.000 kmp

Foarte mare: > 10.000 kmp

Geologie

Calcaroasă

Silicioasă

Organică

Sistem B

Caracterizare alternativă   Factori fizici și chimici care determină caracteristicile râului sau ale unei părți de râu și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția
Factori obligatorii     Altitudine

Latitudine

Longitudine

Geologie

Mărime

Factori opționali                distanta de la izvor

dinamica apei (în funcție de debit și pantă)

lățimea medie a apei

adâncimea medie a apei

panta medie a apei

structura și forma albiei minore

categoria de evacuare a râului (debit)

forma văii debit (transport) solide

capacitate de tamponare

compoziția medie a substratului cloruri

domeniul de temperatura a aerului

temperatura medie a aerului precipitații

1.2.2. Lacuri

Sistem A

Tipologie fixată Elemente de descriere
Ecoregiune Ecoregiunile stabilite la nivel european
Tip                  Clasificare în funcție de altitudine

Înaltă: > 800 m

Mijlocie: 200 – 800 m

Mica: < 200 m

Clasificare în funcție de adâncimea medie

< 3 m,

3 m – 15 m

> 15 m

Clasificare în funcție de mărimea suprafeței

0,5 – 1 kmp

1 – 10 kmp

10 – 100 kmp

> 100 kmp

Geologie

Calcaroasă

Silicioasă

Organică

Sistem B

Caracterizare alternativă   Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile lacurilor și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția
Factori obligatorii      Altitudine

Latitudine

Longitudine

Adâncime

Geologie

Mărime

Factori opționali            adâncimea medie a apei

forma lacului

timpul de retenție

temperatura medie a aerului

domeniul de variație a temperaturii aerului

caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice)

capacitatea de tamponare

starea de fond a nutrienților

compoziția medie a substratului

fluctuația de nivel a apei

1.2.3. Ape tranzitorii

Sistem A

Tipologie fixată Elemente de descriere
Ecoregiuni          Acestea sunt următoarele, după cum au fost identificate la nivel european:

Marea Baltică

Marea Barents

Marea Norvegiei

Marea Nordului

Oceanul Atlantic de Nord

Marea Mediterană

Marea Neagră

Tip           În funcție de salinitatea medie anuala

< 0,5 la mie: apă dulce

0,5 – < 5 la mie: oligosalina

5 – < 18 la mie: mezosalina

18 – < 30 la mie: polisalina

30 – < 40 la mie: eusalina

În funcție de mărimea medie a mareei

< 2 m: micro-maree

2 – 4 m: mezo-maree

> 4 m: macro-maree

Sistem B

Caracterizare alternativă   Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor tranzitorii și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția
Factori obligatorii    Latitudine

Longitudine

Limita mareelor

Salinitate

Factori opționali           adâncime

viteza curentului

expunerea la valuri

timpul de retenție

temperatura medie a apei

caracteristici de amestec

turbiditate

compoziția medie a substratului

forma

intervalul de variație a temperaturii apei

1.2.4. Ape costiere

Sistem A

Tipologie fixată Elemente de descriere
Ecoregiune         Următoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:

Marea Baltică

Marea Barents

Marea Norvegiei

Marea Nordului

Oceanul Atlantic de Nord

Marea Mediterană

Marea Neagră

Tip           În funcție de salinitatea medie anuala:

< 0,5 la mie: apă dulce

0,5 – < 5 la mie: oligosalina

5 – < 18 la mie: mezosalina

18 – < 30 la mie: polisalina

30 – < 40 la mie: eusalina

În funcție de adâncimea medie:

ape puțin adânci: < 30 m

intermediare: 30 – 200 m

adânci: > 200 m

Sistem B

Caracterizare alternativă   Factorii fizici și chimici care determină caracteristicile apelor costiere și, prin urmare, structura populației biologice și compoziția
Factori obligatorii    Latitudine

Longitudine

Limita mareelor

Salinitate

Factori opționali         viteza curenților

expunerea la valuri

temperatura medie a apei

caracteristici de amestec

turbiditate

timp de retenție (pentru golfurile interioare)

compoziția medie a substratului

intervalul de variație a temperaturii apei

1.3. Stabilirea condițiilor de referință specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apă de suprafață

a) pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1.1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la stare ecologică foarte bună, așa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1.1. Condițiile de referință biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentând valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1.1 pentru acel tip de corp de apă de suprafață la starea ecologică foarte bună, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1.1;

b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secțiune corpurilor de apă de suprafață important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologică foarte bună trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potențialul ecologic maxim, așa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1.1. Valorile pentru potențialul ecologic maxim pentru un corp de apă trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;

c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referință biologice specifice tipului se pot baza fie pe așezarea în spațiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se folosească aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce privește concentrațiile poluanților sintetici specifici, limitele de detecție sunt acelea care pot fi atinse în concordanță cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului;

d) pentru condițiile biologice de referință specifice tipului bazate pe așezarea în spațiu, se va dezvolta o rețea de referință pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață. Rețeaua trebuie să conțină un număr suficient de amplasamente cu stare foarte bună pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referință, având data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apă de suprafață și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);

e) condițiile de referință biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să folosească date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referință pentru a asigura că acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apă de suprafață;

f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiții corespunzătoare de referință specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apă de suprafață, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variațiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apă de suprafață. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.

1.4. Identificarea presiunilor antropiceÎn vederea stabilirii impactului antropic, se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și mărimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit corpurile de apă de suprafață din fiecare district al bazinului hidrografic, în special următoarele:

— — —

Partea introductivă a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.

a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole ori din alte instalații și activități, bazate printre altele pe informațiile privind epurarea apelor uzate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) și (3)-(5) și art. 12 alin. (3)-(7) din anexa la Normele tehnice privind colectarea, epurarea și evacuarea apelor uzate urbane, NTPA-011, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările și completările ulterioare, protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediu acvatic, în conformitate cu art. 7 și 8 din Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind prevenirea și controlul integrat al poluării, în conformitate cu prevederile art. 31-33 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 84/2006, calitatea apei de suprafață destinată prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare și a Normativului privind metodele de măsurare și frecvența de prelevare și analiză a probelor din apele de suprafață destinate producerii de apă potabilă, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafață care necesită protecție și ameliorare în scopul susținerii vieții piscicole, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluște, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, cu modificările ulterioare;

(la 19-02-2010, Lit. a) a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuză, în particular cu substanțele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, în conformitate cu prevederile art. 3, 4, 6 și 8 din Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare, pe informațiile privind plasarea pe piață a produselor biocide, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a produselor biocide, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările și completările ulterioare, și, pentru scopurile schemei directoare inițiale la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descărcarea anumitor substanțe periculoase în mediul acvatic, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 351/2005, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei de suprafață destinate prelevării în scop potabil, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 100/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru pești, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 202/2002, cu modificările și completările ulterioare, calitatea apei pentru moluște, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 201/2002, cu modificările și completările ulterioare, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, în conformitate cu prevederile art. 22 și 37 din Hotărârea Guvernului nr. 1.559/2004 privind procedura de omologare a produselor de protecție a plantelor în vederea plasării pe piață și a utilizării lor pe teritoriul României, cu modificările și completările ulterioare, și calitatea apei de îmbăiere, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002, cu modificările ulterioare;

(la 19-02-2010, Lit. b) a subpct. 1.4. al pct. 1 din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 94 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

c) estimarea și identificarea captărilor importante de apă pentru folosințe urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosințe, inclusiv variațiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apă în sistemele de distribuție;

d) estimarea și identificarea impactului regularizărilor importante de cursuri de apă, inclusiv transportul și derivațiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilanțului apei;

e) identificarea dereglărilor morfologice importante ale corpurilor de apa;

f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafață;

g) estimarea destinațiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor.

1.5. Evaluarea impactului

În vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilității stării corpurilor de apă de suprafață la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.

În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4. și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apă de suprafață din cadrul districtului bazinului hidrografic, să nu îndeplinească obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prevăzute la art. 2.1. Pentru realizarea unor astfel de evaluări se pot utiliza tehnici de modelare.

(la 19-02-2010, Alin. 2 al pct. 1.5. din anexa 1.3 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

Pentru acele corpuri identificate ca fiind la risc de a nu îndeplini obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuată caracterizarea ulterioară, pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (1.1)-(1.5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (1.8), (1.9), (2), (4), (5) și (6) și în anexa nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri».

(la 19-02-2010, Ultimul paragraf al subpct. 1.5. al pct. 1 din anexa 1.3 a fost modificat de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

2. CORPURI DE APĂ SUBTERANE

(la 19-02-2010, Titlul pct. 2 din anexa 1.3 a fost modificat de pct. 96 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

2.1. Caracterizarea inițialăSe va efectua o caracterizare inițială a tuturor corpurilor de apă subterană pentru evaluarea utilizării lor și a gradului în care exista riscul de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane, prevăzute la art. 2.1, pentru fiecare corp de apă subterană. Pentru caracterizarea inițială corpurile de apă subterană pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizări inițiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizării terenului, datele referitoare la evacuări și/sau captări sau alte date existente Caracterizarea inițială trebuie să identifice:

(la 19-02-2010, Partea introductivă a alin. 1 al pct. 2.1. din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;

b) presiunile la care corpul sau corpurile de apă de suprafață sunt supuse inclusiv:

(i) surse de poluare difuze;

(ii) surse de poluare punctuale;

(iii) captări;

(iv) realimentare artificiala.

c) caracterul general al stratului de suprafață al zonei de recepție din care corpul de apă subterană se realimentează;

d) acele corpuri de apă subterană de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafață sau ecosisteme terestre.

2.2. Caracterizarea ulterioară

Ca urmare a acestei caracterizări inițiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apă subterană care au fost identificate ca fiind la risc, în scopul stabilirii unei evaluări mai precise a semnificației acestui risc și al identificării oricăror măsuri necesare, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1)-(6), art. 43 alin. (1.8), (1.9), (2), (4), (5) și (6) și ale anexei nr. 3 lit. C «Conținutul programelor de măsuri». Această caracterizare trebuie să includă informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre:

(la 19-02-2010, Partea introductivă a subpct. 2.2., pct. 2 din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 97 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)

a) caracteristicile geologice ale corpului de apă subterană, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice;

b) caracterizarea hidrologică a corpurilor de apă subterană inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele;

c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apă subterană se realimentează, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbție ale depozitelor și solurilor;

d) caracteristicile de stratificație a apelor subterane în corpul de apă subterană;

e) un inventar al sistemelor de suprafață asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apă de suprafață, cu care corpul de apă subterană este legat dinamic;

f) estimările direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apă intre corpul de apă subterană și sistemele de suprafață asociate;

g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuala pe termen lung a reîncărcării totale;

h) caracterizarea compoziției chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contribuției generate din activitatea umană. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.

2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subterane

Pentru acele corpuri de apă subterană care traversează granița dintre două sau mai multe țări sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizării inițiale efectuate în concordanță cu pct. 2.1., ca având risc de neîndeplinire a obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane stabilite pentru fiecare corp de apă în conformitate cu prevederile art. 2.1, trebuie culese și menținute, acolo unde necesar, următoarele informații despre fiecare corp de apă subterană:

(la 19-02-2010, Partea introductivă a alin. 1 al pct. 2.3. din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 106 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010, prin înlocuirea sintagmei „obiective de protecție a apelor și a mediului acvatic/ecosistemelor acvatice” cu sintagma „obiective de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane”. )

a) localizarea punctelor în care corpul de apă subterană este folosit pentru captarea apei, cu excepția:

(i) punctelor pentru captarea apei care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie;

(ii) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizează mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane;

b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;

c) compoziția chimică a apelor captate din corpurile de ape subterane;

d) localizarea punctelor din corpurile de apă subterană în care sunt evacuate direct ape;

e) debitele evacuate în aceste puncte;

f) compoziția chimică a evacuărilor în corpul de apă subterană;

g) folosințele terenului în zona sau zonele de recepție din care corpul de apă se realimentează, inclusiv aportul de poluanți și alterările antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apă de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizării solului, realimentării artificiale, îndiguirii sau drenajului.

2.4. Revizuirea impactului schimbărilor nivelurilor apei subterane

Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2.4, obiectivele de mediu mai puțin severe, inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apă asupra:

(la 19-02-2010, Partea introductivă a subpct. 2.4., pct. 2 din anexa 1.3 a fost modificată de pct. 98 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010.)

(i) apelor de suprafață și a ecosistemelor terestre asociate;

(ii) regularizării apei, protecției împotriva inundațiilor și drenaj;

(iii) dezvoltării umane.

2.5. Revizuirea impactului poluării asupra calității apelor subterane

Se vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate, în conformitate cu prevederile art. 2.4, obiective de mediu mai puțin severe și unde, ca rezultat al impactului activității umane, determinat în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1.4), corpul de apă subterană este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabilă sau deosebit de costisitoare.

(la 19-02-2010, Subpct. 2.5., pct. 2 din anexa 1.3 a fost modificat de pct. 99 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 3 din 5 februarie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 114 din 19 februarie 2010. )

— — —

Anexa 1.3 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.

Anexa 1.3 – Delimitarea si caracterizarea corpurilor de apa. Evaluarea impactului si presiunilor generate de activitati antropice la Legea apelor 107/1996 actualizata

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.